Apostolul : I Corinteni 15, 1-11
Evanghelie: Matei 19, 16-26
Dragi credincioși, în textul evanghelic de azi, ni se prezintă un tânăr, care vine la Mântuitorul și cade în genunghi în fața Lui, dupa care îi spune: ”Bunule Învățător, ce bine să fac ca să am viața veșnică?” Și vedem prin reacția Mântuitorului că acesta nu a venit să ispitească, ci cu gând curat. Reacție descrisă de Sf. Ev. Marcu ”Iisus, privind la el, îi fu drag de el.” (cap. 10,21)
Nu am să fac exegeză, adică nu o sa explic textul evangheliel, în cuvântul de azi ci doresc să vă atrag atenția asupra faptuilui că acest tânăr tânjea după mai mult, dorea mai mult și simțea că ceva îi lipsește. Este același sentiment care pe noi de multe ori ne împinge să căutăm împlinirea în lucruri materiale, sau în relații stabile, sau chiar în tot felul de credințe sau drumuri spirituale. Dar este și sentimentul care pe creștinii care trăiesc ortodoxia și simt dragostea lui Hristos, îi aduce la scaunul Sfintei Spovedanii pentru a cădea în genunghi în fața lui Hristos, precum tânărul de azi și a căuta răspuns și îndrumare spre viața veșnică.
Răspunsul Mântuitorului este simplu, ”...dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile.” și vedem că poruncile, care culminează cu porunca iubirii, a iubi pe aproapele, acest tânăr recunoaște nu spre a se mândri, că toate le-a împlinit, ci pentru că el vedea ca împlinindu-le nu este suficient.
Iar noi dragilor, care am primit și Harul lui Dumnezeu prin Botez și am primit chiar și Trupul lui Hristos prin Sf. Împărtășanie, oare câți putem mărturisii cu inimia curată că am implinit toate poruncile din tinerețe ?
”Atunci Iisus i-a spus: Dacă voiești să fii desăvârșit, du-te, vinde averile tale, dă-le săracilor și vei avea comoară în Cer; după aceea, vino și urmează-Mi.”
Vedem dragilor diferența de exprimare a Mântuitorului. Pentru a primi viața, adică pentru a ne mântui, este nevoie sa plinim poruncile iubirii și să ne ferim de păcat, dar daca vrem sa fim desăvârșți, este necesar de mai mult. Este necesar să ne dezlipim cu totul de poftele și neputințele trupui, de a da tot ce avem săracilor, și a urma lui Hristos.
Vedem dragilor o chemare la monahism, dar și o împărțire graduală a sfințeniei.
Daca ne amintim de Sf. Apostol Pavel, el pe toți cei botezați îi numește sfinți. Adica toți care credem în Dumnezeu, am primit Botezul, ne-am împărtășit cu Trupui lui Hristos și împlinim poruncile cât putem, am câștigat viața veșnică și vom trece cu Sfinții în împărăția lui Dumnezeu.
Apoi dacă vrem să fim mai mult de atât, dacă vrem să fim desăvârșiți, dacă vrem sa iradiem și noi Harul lui Dumnezeu mai departe precum dorește și acest tânăr, atunci este necesar sa ne dezlipim de cele pământești și să urmăm lui Dumnezeu, iar această poruncă o împlinesc cu precădere monahii, dar nu numai. Iar ei sunt Sfinții cei desăvârșiți, pe care îi vedem în calendare și cărora ne rugăm să ne acopere cu ajutorul lor.
Dar tot din rândul celor desăvârșiți, dragilor, fac parte și mamele cu prunci buni, care se desăvârșesc prin răbdarea cu ei, prin post și rugaciune. Care se dezlipesc de cele pământești pentru a putea da totul în educația copiilor lor.
Fac parte și tații, care deși osteniți de muncă, găsesc timp să își arate dragostea față de copii și soție, și se ostenesc în înmulțirea faptei bune.
Tot din rândul lor fac parte și apostolii cei mici, care amintesc prin exemplul lor, și tinerilor din ziua de azi, cum se trăiește creștinește și care ne sunt valorile de creștin.
Aceștia toți dau tot ce au mai bun, pentru ceilalți și urmează lui Hristos !
Un lucru am sa mai amintesc dragilor, și apoi vă scriu și un banc. Și anume faptul că la întrebarea apostolilor ”Atunci, cine poate să se mântuiască?” Mîntuitorul le-a dat încredințarea că ”La oameni aceasta e cu neputință, la Dumnezeu însă toate sunt cu putință.” Deci chiar daca prin puterea proprie omul nu poate să ajungă desăvârșirea, prin lepădarea de sine, prin dezlipirea de lume, primim prin mila lui Dumnezeu Harul Lui însutit și ne lipim de El, iar prin Har, cu toate se pot realiza.
Iar acum pe scurt o gluma:
A murit un preot, un pastor și o bătrânică, și ajungând la porțile Raiului le explică Sf. Petru că targhetul pentru a intra în Rai este de 100 de puncte. Iar punctele se primesc după faptele fiecăruia.
Vine pastorul și spune : Am adus la credință zeci de oameni.
Sf. Petru: 1 punct
- Toti acesti oameni s-au lăsat de băut și fumat.
- 2 puncte
- Am format o comunitate iubitoare, care se ajută intre ei
- 5 Puncte
- Am păzit eu însumi cât am putut pornuncile.
- Atat ? 6 puncte, așteaptă acolo...
Vine preotul : Am construit 1 catedrală.
- 1 punct
- Am postit toate posturile
- 2 puncte
- Am făcut program de rugaciune și Sf. Liturhie in catedrală în fiecare zi.
- 3 puncte
- Am facut școală de vară și am învățat pe copii poruncile și ce înseamnă viața creștină și spovedania
- 6 puncte. Atât ? Stai și tu acolo lângă pastor.
Vine bătrânica și zice, dapoi Sfinte Petre, am postit când am putut, am crescut 6 prunci sănătoși, la Biserică am mers duminica și în sărbători și m-am spovedit în posturi și când am putut.
- 8 puncte, și altceva ?
- Dapoi Sfinte, eu atât am putut în viață, iar mai mult de atât numai mila lui Dumnezeu
- 100 Depuncte, intră în împărăție !
Să reținem dragilor că și atunci când credem că nu mai putem, mila lui Dumnezeu este cu noi, iar daca facem maximul, din cât ne este nouă cu putință, fără a ne căuta scuze, Harul lui Dumnezeu se coboară peste noi și vom găsi soluții până și acolo unde noi credeam că este imposibil !
Amin !
Comments